Creștinismul a ajuns o credință blamabilă, o ”religie a urii”

De unde se ia ura? Din inimă, desigur. Și din prisosul inimii grăiește gura. Aurul, de pildă, instigă la ură. Hainele. Clădirile. Potirele. Lingurițele. Totul instigă la ură.
Pe de altă parte, mă gîndesc ce ar face oamenii care se tulbură la vederea aurului dacă le-ar fi dat să trăiască în India, Tailanda sau China. Spun asta pentru că acolo este leagănul budhismului. Europenii consideră budismul o credință a păcii și e singura pe care nu o atacă. N-am auzit activiști civici supărați pe budhism.
Dar pe aurul din budhism? Există statui ale lui Budha făcute din aur masiv care cîntăresc tone. Tone de aur pentru o statuie într-o lume în care sute de milioane de oameni flămînzesc, stau la mila trecătorilor.
De fapt, aur aproape că nu mai există în bisericile noastre, e spoială, l-a confiscat Lenin pe tot și l-a trimis în Elveția ca să facă Revoluție. E tablă poleită cu alamă făcută la ruși sau la greci, că românii nici asta nu mai fac. Strălucește, e adevărat. Dar mai bine nu ar străluci, că se tulbură democrația.
Părintele Savatie Baștovoi