CHEIA care deschide cerul

Adevărata dragoste este atunci când omul iubeşte deşi nu i se poate oferi nimic în schimb. Omul cu dragoste adevărată este pregătit să sufere totul atunci când nu este înţeles la măsura dragostei lui.Adevărata iubire faţă de o persoană, începe în clipa când ne uităm la ea fără dorinţa de a o poseda, fără dorinţa de a stăpâni asupra ei, fără dorinţa de a ne folosi în vreun fel de darurile sau de personalitatea ei, ci doar privind şi minunându-ne de frumuseţea care ni s-a descoperit.

Când iubeşti pe aproapele tău, admiri diamantul care se găseşte înăuntrul lui şi inima ta se bucură. Când nu-l iubeşti, te agăţi de „pietrele” şi de „mărăcinii” lui şi-ţi îmbolnăveşti inima.

Dragostea poate fi sinceră şi profundă în zilele luminoase, însă niciodată nu este atât de tare ca în zilele de suferinţă şi amărăciune, când se descoperă toate bogăţiile ei ascunse până atunci. Adevărata iubire nu se clatină şi nu se împuţinează niciodată. Ea supravieţuieşte şi în vreme de furtună. Adevărata iubire naşte încredere, nu pune la îndoială nimic, ci caută să acopere orice neajuns şi orice îndoială.

Dragostea deschide cerul şi veşnicia, căci dragostea este singura scară care ne urcă sus, mai sus de toate amărăciunile şi de toată răutatea de pe pământ.

Unde este dragoste, acolo este Dumnezeu, iar unde este Dumnezeu, acolo este tot binele. Dragostea este cel mai nobil, mai elevat sentiment pe care îl poate trăi omul. Prin dragoste ne atingem de frumuseţea ascunsă din om, aceea care nu poate fi văzută cu ochii trupeşti, ci numai de inimă.

Când se aprinde dragostea, toate celelalte trec pe locul doi. În ochii ei nu mai există imperfecţiune pentru că nu vrea să o vadă. Defectele sunt mari numai unde dragostea e mică. Inima curată nu te lasă niciodată să crezi ceva rău despre aproapele.

Dragostea se manifestă tocmai prin aceea că văzând şi ştiind neputinţele şi defectele omului drag, să le rabzi cu nădejdea de a le îndrepta prin propria ta sensibilitate şi înţelegere.

Să iubeşti înseamnă să simţi suferinţa altuia ca pe a ta. Când iubeşti, alegi să mori faţă de tine însuţi ca să aduci la viaţă o nouă iubire. Dragostea desăvârşită este devotamentul dus până la sacrificiu. În căldura dragostei se modelează orice; până şi sufletul. Vrei cheia oricărei inimi? Încearcă Dragostea !!!

Sursa: luminapentrucandeladinsuflet.wordpress.com